Clubul iubitorilor de carte - Cartea lunii: "Ghidul autostopistului galactic" de Douglas Adams

Chiar aveam in gand sa citesc "Ghidul..." dar acusi nu am timpul necesar pt. un SF comic de 800 de pagini (si e o singura carte scoasa la Nemira http://www.nemira.ro/cautare.asp?q=ghidul+autostopistului+galactic nu mai multe )

 

Si eu voiam de mult timp sa o citesc, si chiar mi-am cumparat-o saptamana trecuta. Da, e un singur volum. Dar pentru cei care nu-si pot permite sa dea atatia bani pe ea (costa 500.000), sunt sigura ca Cyber o are si in format electronic.
Poate iti faci timp sa citesti macar primul volum, ce zici, Tezeu?

 

In-deeed tezeu


volumul scos de Nemira contine primele 3 carti....sau asa stiam eu, oricum cititul HHGTTH merge foarte repede, eu termin un volum in cateva ore. Asa ca, imediat ce termin de citit 2001 ma apuc iar de HHGTTG, l-am terminat acu' o saptamana, dar merita recitit )

 

Oky, atunci prima carte o citesc si eu... desi va dura cineva pana s-o procur.

 

Sunt toate cele 5 parti in volumul scos de Nemira. Am inceput sa citesc azi-noapte, dar am adormit dupa primele 12 pagini. E adevarat ca era ora trei, in seara asta cred ca ma apuc ceva mai devreme

 

Cyber, trebuie sa-ti multumesc la modul cel mai serios pentru ca ai recomandat sa citim cartea asta. De mult n-am mai zambit cat am facut-o zilele astea. Si imi pare rau ca n-are decat 800 de pagini. Pe bune.
La lucru pufneam in ras doar gandindu-ma la ea (ceea ce o facea pe sefa mea sa se uite urat la mine si sa ma intrebe "Iar te dai pe net in loc sa lucrezi?" - damn, cand cresc mare trebuie neaparat sa ma fac si eu manager de resurse umane) si azi m-am maimutarit toata ziua in fata oglinzii, incercand sa zambesc si sa ma incrunt in acelasi timp. Inca nu sunt multumita de rezultat, dar mai exersez.

Edit: Exista si un revers al medaliei, dar Cyber mi-a spus ca a fost constient de riscul pe care si-l asuma. L-am admirat intotdeauna pe Cyber pentru originalitatea traznita a ficurilor lui. Acum mi-am dat seama ca nu sunt chiar asa de originale.

 

si mie imi pare rau ca are numai 800 de pagini.

azi am terminat cartile......again
mi-am adus aminte abia la ultimul volum ca ar trebui sa caut un citat, dar am gazit unul fain:
"We live in strange times. We also live in strange places: Each in a universe of our own. The people with whom we populate our universes are the shadows of whole other universes intersecting with our own. Being able to glange into this bewildering complexity of infinite recursion and say things like: 'Oh, hi Ed. Nice tan!' Envolves a great deal of filtering for which all concious entities eventually develop a capacity in order to protect themselves from the contemplation of the chaos through which they sheeth and tumble."
Cartea,care de fapt este o carte cult, o consider una din cele mai bune carti scrise vreodata, daca nu cea mai buna. Priveste viata si existenta untr-o noua lumina, si, dupa mine, incearca (si reuseste) sa arate cat de mare, complex si haotic este universul.
In ce priveste personajele, Trilian e interesanta si geniala, Arthur Dent e un om (un cuvant spune totul) care fiind plimbat in spariu timp si axa probabilitatilor a ajuns nimic mai mult sau mai putin decat ce a fost la inceput, doar ca putin mai obisnuit cu ciudateniile care i se intampla. Zaphod Beeblebrox e amuzant narcisist si are un scop bun in viata, este si personajul meu preferat din carte, are momentele lui de genialitatedar si de prostie. Pacat ca nu apare si in ultimele volume. Ford Prefect este complet nebun (in anumite momente ale carti ma comparam cu el, si diferentele erau putine). Ghidul in sine este un personaj, and a god one at that
De cateva ore incerc sa gasesc ceva rau la carte, nu pot, trebuie sa recunosc, cartea asta m-a schimbat, in bine sau in rau, nu stiu, as ghici ca in bine, dar asa se vede de aici, nu stiu de acolo cum arata (la asta astept feedback).
Eu unul cred ca cartea m-a innebunit dar altcineva a spus-o mai bine
"it just... violently inspires you".
Cam atata despre cartea asta, ma gandesc ca nu vreti sa cititi mai mult, as putea sa scriu pagini si pagini despre cartea asta si nu cred ca vreti sa cititi asa ceva. Sry i can get easely worked up when it comes to this book

 

Am terminat aseara primul volum si? nu prea stiu ce sa spun. Abia astept sa o citesc in intregime, poate atunci voi reusi sa revin cu un comentariu mai inteligent.
Initial, dupa ce am citit primele cateva zeci de pagini, am crezut ca e o carte umoristica, dar de fapt e departe de a fi asa ceva, pentru ca m-a facut sa rad si sa plang in acelasi timp. Pana una alta, ce am invatat din cartea asta: Ca nimic nu e imposibil, ci doar improbabil, ceea ce sunt doua chestiuni cu totul si cu totul diferite. Ca niciodata nu e bine sa pleci la drum fara sa ai un prosop la tine (culmea e ca eu de fiecare data cand plec undeva, sistematic uit sa-mi iau prosop, motiv pentru care imi geme dulapul de prosoape, fiindca sunt nevoita sa-mi cumpar). Ca e suficient sa vezi ca o gradina e frumoasa, fara sa crezi neaparat ca la capatul ei sunt zane.
Ah, si am mai aflat de ce voia Cyber sa fie petunie. Inca nu mi-e pe deplin lamurita problema canapelelor, in schimb.
Desi am ?banuit?, niciodata nu am fost atat de constienta de cat suntem de mici in comparatie cu universul si tot restul . Si e destul de deranjant sa afli dintr-o data ca esti abia cea de-a treia rasa ca inteligenta de pe Pamant. Trebuie sa spun ca am fost mandra de mine ca am intuit, in momentul in care am aflat de planeta Magrathea, ca va exista o incercare de ?reconstituire? a Pamantului. Dar a fost un adevarat soc sa descopar ca si Pamantul original era tot o planeta facuta la comanda, si in ce scop - doar ca sa aflam nenorocitul ala de raspuns, o chestie cu totul inutila dupa parerea mea, fiindca am putea trai la fel de bine si fara el.
Personajele mele preferate: Marvin, robotul depresat, ?masinaria electronica de imbufnare? si Arthur Dent. Dar cel mai bun ?personaj? mi s-a parut, exact cum a zis si Cyber, insusi ghidul autostopistului galactic. Cartea aia e de-a dreptul nebuna .
Sunt tare curioasa ce se va intampla in urmatoarele volume, eu sper totusi ca Pamantul sa fie reconstituit, cu toate fiintele de pe el, si ca Arthur cel ?real? se va intalni fata in fata cu Arthur ?cel nou?. Dar sunt convinsa ca nu se va intampla nici pe departe asta.

Care a devenit cel mai mare vis al meu in momentul de fata? Sa vad macar odata in viata un rasarit de soare din spatiu?

 

L-au lasat ticalosii singur pe Marvin sa moara in soare, ca sa-si salveze ei pielea?
Sper sa fi scapat cumva...

 

Eu am ajuns pe la pagina 200 and I'm really enjoying it. La inceput parea cam silly si cam lipsita de sens dar imi place ideea unui mister care se desfasoara. Si e atat de misterios misterul asta, ca nici Zaphod Beeblebrox habar n-are in ce s-a bagat singur. Mi se pare o intorsatura geniala. My own brain is working behind my back. Zaphod banuiesc ca in carte este un pic mai tridimensional decat ce am avut in film, which is fine with me. Este singurul personaj care pot sa spun ca-mi place cu adevarat, dar asta probabil pentru ca el a avut cel mai mult character development pana acum. Este atat de interesant sa vezi cat de frustrat devine pentru ca nu poate sa faca ce-i place. Cred ca asta e latura care-i lipsea in film. In the movie, he was ALWAYS having fun.

 

Eu termin in curand al doilea volum (din pacate nu am avut prea mult timp de citit zilele astea). Pana acum nu stiu daca imi place mai mult decat primul, vreau sa il termin inainte de a ma pronunta. Oricum, mie cartea nu mi se pare deloc silly, dimpotriva, o consider destul de profunda si ma minunez aproape la fiecare pagina de cate ceva. Deja e plina de sublinieri si notite

Nu am vazut filmul, si nici nu cred ca vreau sa-l vad. Sunt aproape sigura ca nu imi va placea.

 

Spune-mi ca partea cu plansul a fost figurativa! Nu pot sa cred ca cineva a plans citind Ghidul, oricat de profunda si nu rareori trista este povestea pe care o spune Ghidul.

 

Bineinteles ca n-am plans de-adevaratelea! Asa cum nici n-am ras de-adevaratelea, daca stau sa ma gandesc bine. Dar de strambat m-am strambat in oglinda

Oricum, sa va zic o chestie pe care poate n-o s-o credeti, dar jur ca e adevarata. Stateam azi dimineata si citeam, cu Damian langa mine, si dintr-o data il vad ca-mi smulge cartea din mana (cum face de obicei cand se plictiseste dacad nu-i acord prea multa atentie) si imi zice: "Hai ca-ti citesc eu". Si deschide cartea si se preface ca citeste, si incepe sa-mi turuie o poveste cu Winnie the Pooh, 100% inventata (asa-i in ziua de azi, copiii le spun povesti parintilor).
Si il intreb amuzata: "La ce pagina scrie chestia asta?"
Si el imi tranteste: "La pagina patruzeci si doi!"

 

The Guide is an exceptional book.
Despite the situation of the main characters being, most of the times, as bad as it gets, there is no way anyone might cry over it. Normally, the reader would be more concerned with the storyline than the characters themselves "so...I wonder how in space is AD gonna get them out of this one...".
I, for one, can't nurture any feelings for any of the characters. The plot is so out of this galaxy, utterly unrealistic, improbable even ( ), that you can't imagine the people/aliens/robots as being actual sentient creatures, with real emotions.

 

Eu am ajuns aproape de sfarsitul volumului al treilea, si trebuie sa spun ca, desi o citesc cu interes in continuare, parca nu imi mai place la fel ca la inceput. Probabil ca m-am obisnuit si nu ma mai surprinde nimic.
Si storyline-ul chiar nu mi se pare cine stie ce - e doar o insiruire de evenimente mai mult sau mai putin stupide (originalitatea consta in modul cum sunt prezentate acestea, si nu in evenimentele propriu-zise), spre deosebire de primul volum care mi-a placut cel mai mult, fiindca distrugerea Pamantului si dezvaluirea a ceea ce era acesta de fapt mi-au atins cu adevarat o coarda sensibila. Acum nu ma zis decat "Sa vedem ce prostii se mai intampla".
Dar verdictul final il voi da, categoric, dupa ce termin de citit toata cartea.

 

Trebuie sa spun ca de jumatate de ora nu ma pot opri din ras. Faza cu biscuitii este pur si simplu dementiala, cea mai tare din toata cartea - cel putin din ce am citit pana acum.

 

tu ce ai fi facut in locul lui?

 

Chiar m-am intrebat si eu asta... Ce groaznic trebuie sa fie sa ti se intample asa ceva. Cred ca n-as mai fi dormit bine noaptea un an de zile

 

Nu vreti sa reluam lecturile? A fost o experienta destul de interesanta pana acum - desi am ramas si pana in ziua de azi restanta cu ultima suta de pagini din Ghid, mi-a cam pierit interesul pe parcurs, si fiecare volum mi s-a parut mai slab fata de precedentul, motiv pentru care nici nu l-am mai terminat. But tomorrow is another day si sunt sigura ca in cele din urma il voi citi in intregime. Intr-o zi

 

nu prea, am bac asa ca nu pot



























































































































si mi-e lene

 

Ciberiada - umor SF, traducere excelenta. Merita citita, daca o mai gasiti.

 

S-a inchis topicul cu "Ce carti non-SW cititi"... Nu mai citeste nimeni nimic? Sergiu, poate il deschizi cand ai timp, ar fi pacat sa se piarda.

Anyway, e un loc la fel de bun ca oricare altul, mai ales avand in vedere ca ideea cu clubul de carte s-a cam dus.
Am terminat azi de citit Pulbere de stele (Stardust), dupa ce timp de mai bine de doua luni n-am pus mana pe o carte .
O carte draguta, fermecatoare as putea spune. Si totusi previzibila, desi autorul s-a straduit din rasputeri sa nu fie asa (well, sau sunt eu foarte desteapta, sau s-a prostit Gaiman, una din doua ).
Totusi mi-a placut, cu toate ca din momentul in care eroul a plecat in cautarea stelei am stiu (sau ma rog, am banuit, ca sa fiu sincera) ce va gasi si ce se va intampla.
Anyway, filmul va avea premiera in 10 august (nu stiu cand va ajunge si la noi), dar ghiciti cine va merge la cinematograf, va fi destul de refreshing, dupa ultima experienta cu Spiderman 3, cand a trebuit fiu-meu sa ma trezeasca la sfarsitul filmului )
http://www.stardustmovie.com/site.htm

 

Si eu am citit acum ceva vreme Stardustul si tre' sa recunosc c-a fost o carte foarte foarte linistitoare. E ca un drog halucinogen. Te poarta intr-o lume linistita si placuta, cu putin mister, putina drama dar cu multa multa dragoste. Un basm cult de intindere mare. Chiar am avut nevoie de o asemenea carte cu cateva zile inainte de bac. Mi-a linistit nervii si nesigurantele.
Este o carte pe care trebuie s-o citeasca oricine se simte putin nervos sau suparat sau trist sau nesigur.

 

Are cineva seria RiverWorld in format digital?

 

Bump.
Cum mai stati cu cititul?

Am putea sa facem din thread-ul asta un fel de "exchange market" pentru carti in format digital...