The nostalgic thread

ciocolata............
ciocolata............
ciocolata............

oare excentricitatile fanior sw sa fie cauzate de ingerari utiase de zahar rafinat


ciocolata.......

 

Cand eram prin clasa I imi luam cate un pumn de gume Turbo(asa parca le zicea), tari de iti rupeai dintii in ele. Probabil ca erau expirate...dar ce conta? In ultima vreme nu am mai gasit..

 

de la nostalgie dupa ani pierduti am ajuns la dorul de dulciuri

ani, dulciuri, Proust tot aia

 

Eu aveam super colectie de Turbouri... era printre cele mai tari din cartier, dar am si investit mult in ea... a meritat, acum e o placuta amintire de pe undeva de prin trecutul universului meu.

 

da gumele alea erau oribile ambalajul era mai bun ca guma(asa i-mi explic de ce mancam si hartia) dar parca meritau

 

App. v-am spus cat de mult iubesc eu ciocolata cu menta? Intr-o vreme nu era pe piata dar acum a scos si Poiana si inca o firma...
Imi aduce aminte de perioada in care stateam in Muncii si ma plimbam cu matusica pe la complex si imi lua si mie din cand in cand cate o cutiuta cu bomboane cu menta. Daca inchid ochii pot simti, vedea, auzi etc. acele vremi si cat de repede s-au dus.
De ce drak nu am ramas copil?

 

cu drag vin amintirile din vremea cand forumul meu preferat (si singurul de care m-am tinut) era intr-o stare de bine general, katana era pe forum si sergiu era fearless leader si singura problema pe lume era matematica
acuma matematica s-a mai rezolvat dar .....aici m-i se pare mie ca e mai mai ca in timpul Jedi civil war...
asta nu a fost un weekend bun

 

Biscuitii Raliu ruled...once...Acum au gust de excremente.Nu conta inainte ca gaseai in biscuiti cioburi de sticla, par sau alte lucruri ce provin din partea mai joasa a corupului.Erau asa de buni la gust.Mi-e dor de gustul acela...sau poate doar amintirile dau gust mai bun...

Adio biscuiti Raliu...adio viata...

 

WTF?! Sergiu inca e aici, Katana sunt convins ca se va intoarce. Haideti, copii, nu e un sfarsit de lume..

Mara, nu am mai casit zahar de ala prin Arad... Dar am mancat o vata pe bat buna de tot... imi aminteste de cand eram de 1/2 de metru...

 

sry sry nu e sfarsitul lumii dar e vorumul meu preferat si imi pasa

dar sa stiti ca eu asa deprimat ajung cand nu am destul zahar in corp

azi e bine (am luat cereale cu adaos de zahar 100g/Kg)

 

Iti recomand zaharul candel de la Kaufland.

 

Si Kaufland cam pe unde e in TM? Ca in Arad nu stiu sa avem asa ceva... Poate ajung repede prin TM....

 

BACLAVALE!!!!!... au MULT zahar.

 

Neavand o idee mai buna... mi-e dor de zilele cand rochita asta era a mea. Nu vreau sa numar cati ani au trecut de atunci but it's still standing!

[image=http://img150.imageshack.us/img150/8612/1004334wj6.jpg][image=http://img118.imageshack.us/img118/7003/1004345vh8.jpg]

 

Ce dragutz..Mara, semanai foarte bine cu Mara cand erai mica .
Se pare ca lucrurile vechi sunt mai de calitate si te tin mai mult timp...eu am folosit toate hainele de cand eram mica(mica de tot) pe papusi (nu m-a tinut inima sa le tai, totusi)...poate intr-o zi imi vor fi de folos

 

Winnetou (il stiam pe de rost, toate cel 5 volume, no kidding), Tom Sawyer, Pisicile aristocrate, Bombonelele Cip (ale mici-mici si colorate, de iti bagai limba in punga ca sa le "pescuiesti"), benzile desenate (pe care le faceam eu!), sculptatul in creta si lemn de tei, prima inghetata pe batz pe care am mancat-o, era un chiosc langa scoala, eram prin clasa a 6-a, si era rosie si foarte chimica, banuiesc, fiindca ne colora limba si buzele in rosu, si aveam probleme cu profesoarele, sa le convingem ca nu ne-am rujat, jocul "Nu te supara frate" (evident ca eu mereu ma suparam si faceam scandal pana eram lasata sa castig), patinele cu rotile vechi, dispuse in doua roti fata - doua roti spate, jucatul de-a indienii prin gradina din fata, legatul alora mai mici la "stalpul torturii", ha-ha-ha...

Era o alta lume. Eram mai mici, mai buni si mai frumosi.

 

@Chantal: Daca imi aduc eu bine aminte, bombonelele CIP se vindeau in niste cutiute de plastic rotunde si transparente de vreo 4-5cm diametru si 1cm inaltime. Ca sa fim corecti dpdv tehnic.

 

Jules Vernes,Dumas,Karl May...
colectia de turbo,cin-cin,pembo etc
brifcor,cico,quick-cola (asta era nasol rau)...
gala desenului animat (5 min/saptamana) , sau dupa 89 testoasele ninja,saber rider...
revistele pif sau rahan care mai ajungeau si pe la noi...
jocurile din fata blocului: frunza,castelul,fatza (pe langa cele derivate din fotbal)

primul episod din sw pe care l-am vazut - esb la polivalenta, sala full,am stat o gramada la bilete,ecran mare,super-atmosfera; bine nu am inteles eu chiar tot atunci dar mi-a deschis pofta de sw

 

E mijlocul lui ianuarie si sunt cel putin 10 grade afara, daca nu mai mult, asa ca am vrut sa-mi amintesc cumva de iarna si zapada si am luat la citeala Aripi de zapada, volumul IV din Ciresarii. Si nu stiu cum, m-au napadit amintirile. Dar rau de tot...
Mi-am amintit cum mi-au fermecat aceste carti intreaga copilarie. Cum spanzuram la usa bibliotecii, rugandu-ma de tanti aia rea sa-mi dea urmatorul volum, fiindca nu voia sa-mi imprumute mai mult de o carte pe saptamana, si eu le devoram in mai putin de 48 de ore, dupa care urmau cinci zile de chin. Cum, un an mai tarziu am descoperit cele 5 volume in camara de lemne a unei matusi, aruncate intr-un colt, pline de praf si de mizerie. Cu cat drag le-am luat, le-am curatat si le-am adus intr-o stare mai deplorabila decat cea in care le gasisem in mai putin de doi ani de zile, de la atata citeala
Si cum desenam harti, si invatasem alfabetul Morse, si incercam sa gasesc (fara sa reusesc) si alti copii cu care sa formez o trupa gen ciresarii cu care sa pornesc la aventuri.
Intotdeauna am avut senzatia ca cele cinci volume nu sunt de ajuns. Ciresarii au fost o stare de gratie, mai mare decat toate cartile la un loc.
Intotdeauna m-am intrebat daca ciresarii au existat vreodata cu adevarat, am incercat sa descopar care e oraselul lor. Acum ma intreb ce fac oare ciresarii AZI, si mi-l imaginez pe Victor un mare om de stiinta emigrat pe undeva prin SUA (oare s-o fi insurat cu fata in alb sau nu?), pe Ionel ceva director de banca, pe Ursu profesor de sport, fiindca nu a vrut sa fie mai mult, si pe Maria o scriitoare de succes.

Voi, tinerii de acum, care mai ieri ati fost copii, azi cand Harry Potter si altii sunt la moda, ati citit Ciresarii si ce impresie vi-a facut? Sau sunt niste carti care apartin iremediabil trecutului, si doar niste copii inchistati de epoca comunista le-au putut savura?

 

harry potter e mediocru ca carte si ca film e ridicol, mai ales ultimele


mi-e dor de vremea cand nu aveam de invatat pt bac

 

10 pentru Ciresari.
Am citit cartea mai demult si mi-a placut la nebunie.

Primul film HP fost dragut, dar ultimele 2 lasa de dorit.

 

macarale...

 

Cel mai mare regret pe care il am e ca acele timpuri au trecut.

Imi aduc aminte de cam tot ce ati spus voi acolo, pufarine, inghetata Polar, desenele animate de atunci, schimbarile, plimbari cu strabunica si bunica si bunicul meu, admirand peisajele superbe de la tara, ceva de vis, ce mai. De adaugat ca pe langa calculatoarele commodore existau si PC-urile Spectrum 48 k tot cu banda magnetica pe casete audio pe post de hdd daca as putea zice. Unul din calculatoarele Spectrum 48k in limbaj basic, a fost si inca este al meu. Muzica din anii '80 ma impresionant cel mai mult. Imi mai aduc aminte cu mult drag de niste ciocolate chinezesti foarte gustoase, impreuna cu niste cutii de cacaoa foarte mari cu inscriptii asiatice pe ele.. Ar mai fi niste mingi de tenis verzi la cutie si tot felul de lucruri care acum par de domeniul irealului.

Problema noastra e ca ne nastem ca sa murim...

 

Bine ai venit pe forum, Darin Nethar!

 

Da... Ciresarii... Ore intregi de lectura captivanta. Pe vremea aia nu aveam inca calculatoare sau any of theese new fangled modern stuff. Citeam de zor, in special seara, inainte sa ma culc.

Acum tot ce mai apuc sa citesc sunt cursuri si lucrari de specialitate. Cred ca incepe sa imi fie dor de copilarie.